SpeedTouch ST546 v6 - Ethernet WAN Connection
Partea 1: Router Ethernet
Introducere
Pentru a ne familiariza cu comenzile CLI (command line interface) şi stilul de configurare al echipamentului SpeedTouch ST546 v6 folosind această metodă, am ales să încep seria de tutoriale dedicate acestuia cu realizarea unei topologii simple, după cum urmează:- Avem două reţele nivel 3 (două reţele IP, versiunea 4 - IPv4) pe care dorim să le interconectăm.. Când zic reţea nivel 3, fac referire la nivelele OSI (Open Systems Interconnection). Dacă nu sunteţi familiarizaţi cu terminologia, consultaţi materialul de pe wikipedia: http://en.wikipedia.org/wiki/OSI_model
- Să zicem că adresarea celor două reţele este următoarea:
- 192.168.1.0 /24, pentru prima reţea (o vom denumi NET A);
- 192.168.2.0 /24, pentru a doua reţea (o vom denumi NET B).
- Este destul de clar (iar dacă nu este ar fi indicat să vă documentaţi puţin în ceea ce priveşte domeniul reţelelor de calculatoare) că pentru a interconecta aceste două reţele avem nevoie de un dispozitiv nivel 3, prin excelenţă un router, echipament care trebuie să aibă câte o interfaţă conectată în fiecare din cele două reţele. Astfel, topologia logică a reţelei ar fi următoarea:
- În implementarea noastră, funcţia de router o va îndeplini modemul din subiect.
Chiar şi folosit exact aşa cum l-a gândit producătorul şi implementat providerul de servicii internet, echipamentul respectă topologia de mai sus. Mai precis, el are interfaţa ADSL conectată într-o reţea, şi cele 4 interfeţe ethernet conectate într-o altă reţea (mai precis este vorba de reţeaua Internet, respectiv reţeaua internă a abonatului).
Ce este de remarcat mai sus, este că cele 4 porturi ethernet, deşi la nivelele 1 şi 2 OSI sunt diferenţiate (la nivelul 1 este destul de clar - sunt 4 porturi distincte, la nivelul 2 de asemenea este clar - fiecare este port al switchului intern - separă 4 domenii de coliziune), la nivelul 3 aceste porturi fac parte din aceeaşi interfaţă (acelaşi domeniu de broadcast, aceeaşi reţea).
Ceea ce dorim noi să facem este să "spargem" acest domeniu de broadcast în două domenii distincte. Cu alte cuvinte două reţele diferite la nivelul 3, astfel încât funcţia de router să fie implementată pe infrastructură ethernet şi nu ADSL.
Practic vom separa portul LAN4 de celelalte 3 porturi LAN, şi îl vom configura ca parte a unei alte reţele nivel 3. Este un lucru perfect realizabil pe echipamentul de faţă.
Fizic, porturile LAN1, LAN2 şi LAN3 vom rămâne în prima reţea, iar portul LAN4 va fi alocat celei de-a doua reţele. Grafic, se poate exprima situaţia astfel:
Putem conecta 3 echipamente în prima reţea şi 1 echipament în a doua reţea. De remarcat că aceste echipamente pot fi inclusiv switchuri care să extindă domeniul de broadcast, deci nu suntem limitaţi ca număr de dispozitive (doar din punct de vedere al adresării nivel 3 suntem limitaţi: clasele de adrese alese ne permit un maxim de 254 de hosturi per reţea).
Configurarea echipamentului
Pasul 1: Pregătirea
- Ne asigurăm că echipamentul este resetat la setările din fabrică şi că rulează versiunea 7.4.3.2.0 a firmware-ului (citeşte aici).
- Conectăm portul LAN1 al echipamentului la un PC. Este important ca pe respectivul PC conexiunea Local Area Connection să fie activă în sine, să aibă setat activ protocolul IPv4, iar acesta să fie configurat pe modul automat (adică să îşi obţină adresă IP prin DHCP). Orice sistem de operare Windows are implicit realizate aceste setări.
- Ne asigurăm că echipamentul este pornit şi că răspunde la ping (adresa IP implicită a acestuia este 192.168.1.254). Verificarea se face folosind programul CMD din windows (linie de comandă).
- Ne asigurăm că avem un client de Telnet instalat în sistem. Sub sistemele de operare Windows acest program este inclus, dar este posibil să nu fie instalat implicit. Pentru Windows 7 verificaţi în Start / Control Panel / Programs / Programs and Features -> În partea din stânga a ferestrei alegeţi Turn Windows Features on or off şi asiguraţi-vă că este bifată opţiunea Telnet Client.
Pasul 2: Accesarea echipamentului şi setările de bază:
În continuare voi reprezenta folosind fontul Courier comenzile ce se introduc în linia de comandă (exact aşa cum trebuie ele scrise).
- Deschidem o linie de comandă (utilitarul cmd din Windows) şi accesăm prin telnet echipamentul:
- telnet 192.168.1.254, apoi apăsăm tasta Enter:
- Echipamentul va solicita autentificare. Ne vom autentifica cu datele implicite, respectiv Username: Administrator, iar parola nulă (fără parolă, doar apăsăm Enter).
- Dacă totul a decurs bine, trebuie să vedem următorul output de la echipament:
- În momentul de faţă operăm în CLI-ul echipamentului. Una din primele comenzi pe care le voi prezenta este aceea de resetare a echipamentului la setările din fabrică. Ea se va dovedi utilă de fiecare dată când vrem să o luăm de la zero ca să configurăm altfel echipamentul:
- system reset factory=yes proceed=yes
- Ne asigurăm că sesiunea telnet nu va expira pe perioada în care efectuăm configurări sau testăm diferite configuraţii:
- env set var=SESSIONTIMEOUT value=0
- Ştergem toate interfeţele şi anumite setări implicite ale echipamentului, apoi salvăm configuraţia:
- ppp relay flush
- ppp flush
- eth flush
- atm flush
- atm phonebook flush
- ip ipdelete addr=10.0.0.138
- saveall
Pasul 3: Izolarea portului şi ridicarea celei de-a doua interfeţe nivel 3:
Ţinând cont de arhitectura echipamentului şi consultând documentaţia disponibilă, am constatat că în mod implicit toate cele 4 porturi ethernet fizice sunt "destinaţia" (adică sunt oarecum "bound", "legate de") 4 interfeţe logice corespunzătoare, care la rândul lor fac parte dintr-o interfaţă "bridge" (priviţi această interfaţă ca pe un switch - cu alte cuvinte, cele 4 porturi fac parte dintr-un switch).
Noi dorim să izolăm unul din aceste porturi fizice de interfaţa bridge şi să îi creăm o interfaţă nivel 2 separată de a celorlalte porturi. Apoi să creăm o interfaţă nivel 3, care să folosească la nivelul inferior tocmai interfaţa nivel 2 creată anterior:
- Izolăm portul 4 din interfaţa bridge:
- eth bridge ifdelete intf=ethport4
- Creăm interfaţa nivel 2 ethport4 pentru portul fizic ifeth4:
- eth ifadd intf=ethport4
- eth ifconfig intf=ethport4 dest=ethif4
- eth ifattach intf=ethport4
- Creăm interfaţa nivel 3 (IP) şi specificăm să folosească interfaţa nivel 2 creată anterior, ethport4:
- ip ifadd intf=port4 dest=ethport4
- ip ipadd intf=port4 addr=192.168.2.1/24 addroute=enabled
- ip ifconfig intf=port4 group=lan
- ip ifattach intf=port4
- Suplimentar, pentru a mări performanţa echipamentului dezactivăm procesul de NAT de pe interfaţa IP a primei reţele (nu este nevoie de NAT în arhitectura reţelei noastre, şi oricum acesta nu ar fi fost funcţional fără o altă serie de configurări, specifice următorului episod dedicat acestui subiect):
- nat ifconfig intf=LocalNetwork translation=disabled
- Salvăm configuraţia:
- saveall
Cam asta este tot. În momentul de faţă cele două reţele nivel 3 sunt interconectate prin intermediul acestui echipament. Am obţinut separarea portului 4, şi folosirea acestuia ca interfaţă nivel 3 separată de celelalte porturi. De asemenea, am asigurat şi adresarea IP corespunzătoare.
Pe scurt echipamentul funcţionează astfel:
- porturile 1, 2 şi 3 sunt configurate în "bridge", iar peste acest bridge este ridicată o interfaţă nivel 3, ce este adresată cu adresa IP 192.168.1.254 /24.
- portul 4 este configurat ca interfaţă nivel 2 şi nivel 3 separată, ce este adresată cu adresa IP 192.168.2.1 /24.
- echipamentul realizează procesul de routare între cele două reţele.
Se poate testa foarte uşor funcţionalitatea, prin conectarea unui alt echipament (de exemplu un PC) în portul 4, şi configurarea acestuia cu o adresă IP din aceeaşi clasă cu adresa IP a interfeţei routerului (de exemplu 192.168.2.100), folosind ca default-gateway adresa IP a interfeţei routerului (192.168.2.1).
Este nevoie de configurarea manuală a adresei IP, a măştii de subreţea şi a default-gateway-ului pe echipamentele conectate în a doua reţea, pentru că routerul nu are configurat serverul DHCP să aloce adrese IP pe această interfaţă. Pe celelalte porturi, care sunt parte a primei reţele, se alocă corespunzător, serverul DHCP rămânând în configuraţia implicită a fabricantului.
În mod similar este posibilă izolarea tuturor porturilor, cu excepţia portului 1, echipamentul permiţând astfel interconectarea a până la 4 reţele IP, chiar 5 dacă socotim şi interfaţa ADSL!
Aşa cum am spus şi în preview-ul dedicat echipamentului, voi continua seria cu un episod în care vă voi arăta cum se configurează acesta pentru a asigura accesul la internet a mai multor PC-uri dintr-o reţea locală, prin conexiune cu adresă IP fixă alocată de către ISP şi configurată manual de către beneficiar.
Numai bine!
Trivia:
În exemplul prezentat în acest episod, am interconectat 2 reţele IP folosind echipamentul SpeedTouch ST546 v6, prin izolarea unuia din porturile switchului integrat, port dedicat "oficial" conexiunii LAN.În mod similar este posibilă izolarea tuturor porturilor, cu excepţia portului 1, echipamentul permiţând astfel interconectarea a până la 4 reţele IP, chiar 5 dacă socotim şi interfaţa ADSL!
Încheiere:
Aici se încheie primul episod dedicat echipamentului SpeedTouch ST546 v6. Deşi din punct de vedere practic (a se citi "în producţie", în viaţa de zi cu zi), mă îndoiesc că va fi folosit echipamentul în modul descris aici, exemplul dat relevă clar capacităţile acestui echipament.Aşa cum am spus şi în preview-ul dedicat echipamentului, voi continua seria cu un episod în care vă voi arăta cum se configurează acesta pentru a asigura accesul la internet a mai multor PC-uri dintr-o reţea locală, prin conexiune cu adresă IP fixă alocată de către ISP şi configurată manual de către beneficiar.
Numai bine!
